All this candy!

Miku


Sora lui îl lăsase la un conac din ieșirea din oraș unde avea să-și petreacă noaptea. Și iar, de pier eu mereu la poker? se întrebă și împinse poarta. Se auzi un scârțâit înfricoșător, făcându-l să tremure. A intrat pe alee : părea o scenă din filmele horror, mai ales că era întuneric, nici o lumină, doar cea a telefonului său.

Statea intins cat era de lung pe o canapea veche si prafuita in salonul conacului si asculta cu ochii inchisi sunetele noptii.
-Uh...vizitatori.
Isi spuse zambind fara sa deschida ochii.

Sanara

Zburam deasupra conacului fiindca era noapte si credeam ca nimeni nu ma vede insa ma hotarasc totusi sa innoptez la acel conac. Aud totusi gandul unui necunoscut care in andul sau se plangea ca pierde mereu la poker. Atunci eu neavand ceva mai bun de facut ma gandesc sa intervin insa ma gandeam um sa fac sa nu ii para ca i-am citit gandurile.
Aterizez langa baiat.
-Buna! Eu sunt Sharma Sanara. Ai mai jucat cumva poker pana acum cu o fata? Intreb eu.

Eu sunt Miku, îi zâmbi larg apoi merse înainte. Trebuia să facă ce-și propuse. Da, cu sora mea. îi răspunse zânei si intră în conac. Privi în jur. Locul acela îi dădea fiori.

-Ai vrea sa joci si cu mine poker?

Nu..nici gând. Sunt varză la așa ceva! spuse gesticulând și o privi. Părea mai mare decât el, deci avea experiență. Urcă scările, să ajungă în dormitor.

Urc si eu etajul nu pentru ca m-as fi tinut dupa el ci doar pentru ca eu ma mai cazasem si altadata si vroiam sa vad daca camera mea preferata era ocupata sau nu. Il urmaresc si vad ca se opreste fix in usa camerei mele preferate.
-Vad ca ai inchiriat fix camera mea preferata. Ii sun zambind. Si ce parere ai avea daca ti s-ar schimba nororcul asa brusc peste noapte? Sa stii ca eu te pot ajuta sa iti schimbi nororocul si sa faci o avere din poker dar doar daca accepti un targ. Nu e cine stie ce. E ceva micut.

Poți să închiriezi camere în locul ăsta? întrebă făcând ochii mari. Deschise ușa și văzu pe cineva întins pe pat.

Mam ridicat lenes in fund si inafara de silueta mea neagra nu se vedeau in intuneric decat ochii mei rosii.
-Nu stiam ca va fi atata agitatie!
Mormai nemultumit.

Scuze..nu doream să te deranjez... Dar căudam un loc unde să dorm. spuse un pic speriat de acel băiat. Se dădu un pas în spate, gata să plece.
Scuze din nou...

-Nu, nu! E ok!
Spun si ma ridic in picioare si ma intind.
-Si asa am pierdut toata ziua aici discutandu cu Thomas.
Spun calm facand un pas inainte,in lumina.

Tho-mas? repdtă privind în jur. Nu mai vedea pe nimeni altineca, ceea ce-l făcu să creadă co acel Thomas e o fantomă.

Arat cu degetul spre un tablou vechi si prafuit ce repezenta un tanar nobil brunet ce eram de fapt eu acum 50 si ceva de ani.

-Da, se pot inchiria camere. E un han sau ma rog o fi fost. Nu stiu daca si acum mai e. Eu insa cand vin aici mereu gasesc un receptioner care imi intinde un caiet s ma semnez si mereu imi ia aceeasi suma 2 galbeni pe saptamana. Si asta cu toate a galbenii nu mai exista inca de pe la 1800. Nu vi se pare straniu? Mie da. Dar stiu ce ar putea fi. E fantoma receptionerului care a lucrat aici. Mie imi place aceasta camera fiindca la inceput receprtionerul ma avertiza de de fiecae data sa ocolesc camera asta da eu curioasa vroiam chiar aici sa stau sa vad ce se intampla. Nu s-a intamplat nimic niciodata da am aflat ceva surprinzator dintr-un ziar. Exact in aceasta camera a stat o fata in noaptea in care un criminal in serie a atacat. Se spune ca criminalul a intrat in camera ei in timp ce ea dormea si a atacat-o dupa care la iesire a atacat si pe receptioner. Dar cu toate astea dimineata cand politia a venit a gasit urmele de sange dar fata nu mai era. Nu se stie ce s-a intamplat cu ea ori a scapat ori a disparut fara urma si fantoma ei bantuie conacul impreuna cu fantoma receptionerului.

O privi pe fată, fără să înțeleagă nici măcar un cuvânt . Vorbea prea repede și prea mult. Își îndreptă privirea spre tablou și-l analiză, privind atent fiecare detaliu.

Vazandu-l ca priveste atent tabloul iau putin praf de pe aripile mele si il presar pe tablou si murmur ceva neinteligibil. pe data personajul din tablou iesi afara.

Se sperie și se dădu câțiva pași înapoi, dar apoi îl analiză bine și se uită la cel care-i întâmpinase.
Seamănă cu tine... spuse și-i privi pe rând apoi, pe amândoi.

Ridic din umeri.
-Mdah...e vechi!
Spun calm iar ochii mei devin mai rosii si lemnul pe care era prins se rupe si cade peste tablou distrugandul.

-Hei de ce ai facut asta? Si personajul cum se va mai intoarce in llumea lui? Noroc ca stiu o vraja dar e valabila doar cateva minute dupa ce un obiect e distrus si poate functiona sa refaca obiectul.
-Era ceva cu Ini mini... sa fie totul asa cum a fost. Hocus Pocus. Da am uitat cateva cuvinte, of, ce ma fac?

Închise ochii lăsând-o pe zână să repare ceea ce făcuse. Îl privi pe băiat curios și merse lângă el.
Ești bine?Ce-i cu ochii roșii întrebă curios și copilăros.

Imi amintesc formula magica si indata ce o rostesc totul fusee ca inainte inclusiv personajul intra in tablou.

Ridic din umeri calm.
-Cam asa se intampla cand controlez unul din Elemente.Apoi o privesc pe zana.-Trebuia sal lasi distrus.Oricum e moarta de mult persoana aia.
Spun rece.

-Am facut aceasta magie ca sa iti art puterile ele. Vroiam doar sa iti dau o amuleta norocoasa. Dar ti-as da-o doar daca mi-ai castiga-o la poker. In plus daca invingi la poker o zana, orice blestem legat de ghinion ar fi abatut asupra ta, se va desface.

OFF: George...X_x mai sunt și eu...O_o
ON
Îi privi pe amândoi pe rând, clipind dulce.
Eh.. a murit, îl cunoșteai? își îndreptă privirea spre zână. Strâmbă din nas,dar nu avea de gând și se joace cu ea.